Unul dintre cele mai cunoscute castele din judeţ este cel de la Medieşu Aurit. Localizată la 32 km de municipiul Satu Mare, comuna Medieşu Aurit are o istorie mult mai veche şi foarte bogată. Astfel, în urma unor cercetări realizate între anii 1966 şi 1967, în satul Medieş-Vii a fost descoperită o aşezare din epoca pietrei cioplite, respectiv cu o cronologie cuprinsă între anii 35.000- 15.000 înainte de Hristos. În perimetrul localităţii s-au făcut mai multe descoperiri care dovedesc faptul că această localitate a fost locuită în permanenţă.
Cea mai mare atracţie pentru turiştii români sau străini este castelul construit în stilul Renaşterii, situat în centrul comunei. Renaşterea în Transilvania are un aspect specific, iar acest castel fortificat este un exemplu reprezentativ al Renaşterii transilvănene. Castelul a fost ridicat pe ruinele unei cetăţi datate la sfârşitul secolului XIII-XIV. Potrivit unor documente papale, 5 la număr, emise în 1377 pentru stăpâna domeniului Medieş, Catherina, aici a existat o cetate cucerită din mâna «schismatichorum valahorum», deci a valahilor schismatici, încă în vremuri imemoriale. Cercetările arheologice efectuate între anii 1970-1973 confirmă existenţa unei cetăţi de pământ numită în documente Castrum Megyes, ridicată la începutul secolului al X-lea şi care aparţinea voievodatului condus de Menumorut.
Cetatea de pământ cu val şi şanţ a fost incendiată în timpul invaziei tătaro-mongole din anul 1271. În secolul XV, cetatea, de data aceasta din piatră, ajunge în posesia familiei voievodale a Bathoreştilor. Familia Lónyay a început construcția castelului pe locul vechii cetăți în anul 1620, lucrările finalizându-se în anul 1657. Castelul a fost distrus în anul 1707. În anul 1944, clădirea era utilizată ca spital militar, iar mai apoi a fost incendiată odată cu retragerea armatei germane.
